Fericire=viață

Din ciclul - Trăiți, că de murit nu e mare scofală...
Lucrez într-un spital...
Privesc moartea în ochi zilnic, văd cât de tristă e bătrânețea, cât de cumplită e boala...
Apoi intru pe feisbuc și văd oamenii pierzând timpul degeaba, frecând tastatura cu citate despre iubire, despre fericire... în loc să iubească real și concret, în loc să fie fericiți... La spital văd femei în vârstă abia târându-și trupurile bolnave... Pe feisbuc văd femei tinere, superbe, plângând după câte un fraier ce le-a rănit cândva în loc să iubească concret, real, în loc să fie fericite...bvăd femei de 45 de ani întrebând dacă e ok să facă un copil, văd femei de 69 curtând puștani, văd femei frigide și speriate de viață, văd femei cu sufletul schimonosit de ură și revanșă, văd oameni serioși bătând câmpii despre nemurire, despre reîncarnare, despre viața veșnică... Helăuuuu... Pentru toți am o veste proastă - asta e singura viață ce o avem, să nu o pierdem cu prostii și cu proștii... Ce nu trăiești la timp nu mai trăiești niciodată... Ce nu faci la timp nu mai faci niciodată...
Oameni buni, iubiți acum, fiți fericiți acum, mai târziu va fi prea târziu... Nimeni nu e veșnic tânăr, nimeni nu e nemuritor...
Boala nu iartă pe nimeni, bătrânețea nu iartă pe nimeni... Avem doar o viață... Hai să o trăim frumos... (Dr. Love)

Prietene... de acord cu tine! Viața e numai una, din păcate. Și habar n-avem cât e de scurtă sau de lungă, de bună sau de rea, unde, când și cum o să se termine. Așa că perfect ar fi să ne-o trăim fiecare. Cu intensitate.
Pe de altă parte, mesager al veștilor proaste... îți spun și eu ceva: tu vezi peste tot ceea ce vrei să vezi!!! Da, lucrezi într-un spital și e inevitabil să nu întâlnești suferință, durere, neputință, nefericire... Că așa-i datul firii. N-o să prea găsești oameni care să vină la doctor de drag, cu zâmbetul pe buze și cu o sacoșă de fericire în mână, în loc de...
Și totuși, dacă asta ți-ai ales să faci, dacă tu poți lucra cu mintea ta, dacă sunt atâtea persoane, reale și virtuale, de care te îngrijorezi așa că nu știu să-și trăiască viața frumos, atunci de ce nu începi cu tine? De ce în loc să vezi bătrâne care-și târâie trupurile bolnave pe holurile unui spital nu le vezi speranța din ochi, și poate dramul de fericire că încă mai sunt?
De ce intri pe eternul feisbuc și îți hrănești pesimismul, mascat în sfaturi despre fericire, cu povești ale sufletelor rănite, cu întrebări inepte, cu lozinci de doi bani? Sau, mai bine zis, de ce nu accepți că posesorii acestora AȘA sunt fericiți? În anumite momente. Ideea ta despre fericire e posibil, să știi, să nu coincidă cu părerea altcuiva despre același subiect. De ce nu-ți cauți, atunci, oameni ăia care gândesc și simt la fel ca tine?!? De ce te chinui să convingă întreaga lume că tu ai rețeta fericirii?!? Prietene, am și eu o veste pentru tine: fiecare avem propriul mod de a căuta fericirea!!! Și, mai mult, un om fericită nu se va înconjura, în mod voit, de chipuri triste și suflete rănite, de minți puține și grupuri obosite!
Zici taaare bine... ASTA e singura viață pe care o avem!!! Și dacă o pierdeam cu prostii și cu proști... o să plângem la final. Și pe parcurs!
Așa că, dragilor... ascultați sfatul lui Dr. Love: faceți ce spune el, nu ce face el... (ca la preot ). Faceți ce vă fericește și nu dați voie nimănui să vă spună CUM!